Născut la 17 februarie 1950, Doclin, jud. Caraş-Severin.
Studii:
Şcoala generală Doclin (1957–1965),
Liceul Grădinari, Caraş-Severin (1965–1969),
Institutul Pedagogic Oradea, secţia română-franceză (1969–1972).
Profesii şi locuri de muncă:
Profesor, şcoala generală nr. 1 Bixad, jud. Satu Mare (1972–1977),
Referent, Centrul Judeţean Caraş-Severin de Cultură şi Civilizaţie Tradiţională (1977–până în prezent),
Redactor-şef revista„Reflex“,Reşiţa,
Director al Editurii Modus, Reşiţa.
Colaborează la: „Contemporanul“, „Familia“, „Orizont“, „Caraş-Severinul“, „Flamura“, „Luceafărul“, „România literară“, „Transilvania“, „Tribuna“, „Književni život“, „Semenicul“, „Steaua“ etc.
Volume publicate:
Neliniştea purpurei, versuri, Timişoara, Editura Facla, 1979;
Fiinţa Tainei, Timişoara, Editura Facla, 1981;
Muntele şi iluzia, Timişoara, Editura Facla, 1984;
Curat şi nebiruit, Bucureşti, Cartea Românească, 1986;
Cu gândul la metaforă, Bucureşti, Editura Eminescu, 1989;
Metafore gândite-n stil pentru când voi fi copil, Reşiţa, Editura Semenicul, 1991; Ceasul de apă, Timişoara, Editura Hestia, 1991;
A te bucura în eroare, Timişoara, Editura Hestia, 1992;
În apărarea poemului scurt, Timişoara, Editura Hestia, 1993;
Climă temperat continentală/ Temperate Continental Climate, traducere engleză, Ada D. Cruceanu, Timişoara, Editura Hestia, 1995;
Agresiunea literei pe hârtie, Timişoara, Editura Hestia, 1996;
Essau, 33 de poeme, Reşiţa, Editura Timpul, 1997;
47 de poeme despre viaţă, dragoste şi moarte, Reşiţa, Editura Timpul, 1998;
47 Poems about Life, Love and Death, traducere Ada D. Cruceanu, Reşiţa, Editura Timpul, 1998;
Poeme duminicale, Reşiţa, Editura Timpul, 1998;
Între pereţi de plută sau Moartea după Doclin, Timişoara, Editura Marineasa, 1999;
Dubla eroare, Timişoara, Editura Marineasa, 1999;
Metafore gândite-n stil pentru când voi fi copil (ediţia a II-a), Reşiţa, Editura Timpul, 1999;
Poeme dinaintea tăcerii, Reşiţa, Editura Timpul, 1999;
Urma paşilor în vale, Timişoara, Editura Hestia, 2001;
Nisip, ape de odihnă, Timişoara, Editura Marineasa, 2002;
Carte din iarna mea, Timişoara, Editura Marineasa, 2003;
Pîrga, Timişoara, Editura Marineasa, 2004;
Pîrga II, Reşiţa, Editura Modus P. H., 2005;
55 de poeme, Reşiţa, Editura Modus P. H., 2005;
Cărţi în colaborare:
Ritmuri din ţara lui Iovan Iorgovan, Reşiţa, 1970;
Uneori zborul: şapte poeţi tineri, Timişoara, Editura Facla, 1973;
Fluturi, păsări, cai, Bucureşti, Editura Minerva, 1983;
Nichita Stănescu – frumos ca umbra unei idei, Bucureşti, Editura Albatros, 1985;
Casa faunului. 40 de poeţi contemporani, Timişoara, Editura Hestia, 1995;
Oraşul cu poeţi, Reşiţa, Editura Timpul, 1995;
O mie şi una de poezii româneşti, Bucureşti, Editura Du Style, 1997;
Nichita. O carte gândită şi realiată de Gheorghe Jurma (ediţia a II-a, Reşiţa, Editura Timpul, 1998),
Eminescu – pururi tânăr, dedicaţii lirice, Bucureşti, Editura Litera, 1998;
Vid Tystnadens Bord, Stockholm, Brutus Östlings Bokförlag, Symposion, 1998;
Antologia poeţilor ardeleni contemporani, Tg. Mureş, Editura Ardealul, 2003;
Sacralitate / Sacrality, Bucureşti, Editura Academiei Internaţionale Orient-Occident, 2004;
Medalionul literar – structură permanentă de cultură şi educaţie, Craiova, Editura Ramuri, 2006.
A colaborat la alcătuirea Dicţionarului General al Literaturii Române, Academia Română, Editura Univers Enciclopedic, 2005.
OCTAVIAN DOCLIN – 70
Scriitura rafinată, suplă, a lui Octavian Doclin îşi asumă intemperanţa vizionară în cadre nostalgice, făcînd din melancolie un spectacol şi din trama referenţială o ecuaţie problematică. (Al. Cistelecan)
VĂPAIA
Lumina s-a tulburat
în ochii lui de copil
de-atunci
o văpaie ţîşneşte din el
cum roiul părăsind înnebunit stupul
numai cînd îşi aminteşte
că a lăsat în urma lui
seminţele faptelor sterpe rătăcite
asemenea unor copii orbi.
POET ŞI CĂLĂU
Poetul scriind poemul
îl decapitează de bunăvoie.
Ochii mîna-i îmbracă
într-o lumină de forţă.
Cuvintele se împrăştie în trup
ca un stup în derivă.
(Zahărul lor este sîngele îngerilor).
Ies din peştera trupului
şi se aşează pe munte. Tăcute.
Alt chip. Altă vedere.
(Călăul lui Ioan Botezătorul avea sabia-n mîini.
Doar orbitele goale).
Ospăţul s-a terminat. Poemul poate fi părăsit.
Poetul se ridică de la masă.
Ca un măslin verde.
NOUA PIATRĂ
Acum
plimbîndu-se prin Grădina roditoare
a Domeniului se bucură
de sporirea neamului răsăditelor
în fiecare dimineaţă zăbovea în dreptul unuia
mai mult şi-l cerceta
cu lumina ochiului său
acela singurul nevăzător din care ţîşnea
văpaia focului de dinaintea primei lumini
aşa se face că într-o astfel de dimineaţă
Stăpînul auzi în spatele său o voce
fereşte-te Scribul a pus stăpînire
pe grădina nerăsăditelor
şi a adus cu el
o nouă piatră Eben-Ezer.
AJUNS DIN URMĂ
O piatră udă şi caldă
obişnuia bunica să-i pună
pe pieptul lui de copil
apoi îşi lipea urechea
să asculte ce a intrat acolo înlăuntru
cît timp el stătea culcat
în trifoiul înrourat
din plaţul lu’ uica Gheorghe
în dimineţi de primăvară
cînd se învelea cu mii de mirosuri
aduse de cu noapte de albine şi fluturi
cînd înspre amiază se ridica
din trifoiul de pe care roua
se topise deja ochii lui
aveau acum culoarea luminii
pîlpîinde precum stelele
în Urna Cerului la miez de noapte
după o vreme bunica îşi dezlipea
urechea de pe pieptul lui de copil
şi mergea să-i fiarbă laptele cu miere
pe care el obişnuia să-l bea seara
înainte de culcare
(întotdeauna din şolul de porţelan rar
păstrat de Maica străbunica lui
din tinereţile ei demult petrecute)
adormind mereu visa colorat poemul
pe care iată acum
l-a ajuns din urmă.
PRAF ŞI PULBERE
Ca un animal de pradă, hăituit şi rănit,
în bătaia uşoară a puştii,
a ieşit el în faţa cuvîntului,
cu palma stîngă întinsă, rostind doar atît:
acesta este locul unde am ţinut ascunsă
imaginea reală, lucrată în filigran,
a morţii, pe care voi n-aţi ajuns s-o cunoaşteţi.
Astfel a vorbit. Şi atît. După care
a întors spatele cuvîntului.
Cuvîntul praf se făcu. Şi mîna pulbere.
SFÂRŞIT DE POEM
… în orgoliul său nemăsurat
plin de gelozie
precum cei din vechime
de must
dorea să primească titlul
să devină
Cetăţean de onoare
al Împărăţiei Cerurilor
deşi iubea în egală măsură
subteranele lui
şi Valea Umbrei morţii.
